Germania - Spania, 20:30 CET (21:30 ora României), în direct la TVR 1!

Germania - Spania, un meci al orgoliilor între două echipe cu un parcurs total diferit la acest turneu final. Dacă Germania a tremurat doar în faţa Serbiei, pierzând cu 1-0, Spania a avut mult de tras pentru a obţine calificarea. După un început ezitant, 0-1 cu Elveţia, spaniolii s-au redresat, reuşind să învingă Honduras cu 2-0 şi tremurând serios cu Chile, 2-1 după ce la 2-0 Estrada (Chile) a văzut roşu. În optimi, Spania a învins Portugalia cu 1-0, iar în sferturi Paraguay, tot cu 1-0. Aşadar, spaniolii au ajuns chinuit în semifinale şi cu mari emoţii, în timp ce "panzerele" au defilat. În primul meci au zdrobit Australia cu 4-0, apoi 0-1 cu Serbia, dar s-au calificat fără probleme, 1-0 cu Ghana. În optimi, nemţii au spulberat Anglia lui Capello cu 4-1, apoi 4-0 în sferturi cu Argentina lui Maradona, calificându-se aşadar en-fanfare.
Germania şi Spania s-au mai întâlnit de 20 de ori până acum, nemţii impunându-se de 8 ori, spaniolii de 6 ori, ultima dată pe 29.06.2008, în finala EURO 2008, câştigată de Spanioli cu 1-0 prin golul lui F.Torres, iar 6 dispute s-au terminat la egalitate. Germania are, aşadar cel mai bun atac de la mondiale, în timp ce spaniolii au cele mai numeroase atacuri, dar din păcate multe dintre ele sortite eşecului sau soldate cu ocazii ratate cu seninătate. Fei ca cel mai bun să câştige, deşi s-ar putea să avem parte de prelungiri şi, de ce nu, penalty-uri.

Portocala mecanică merge ca unsă!

Cu Van Bronckhorst în formă mare, reuşind un gol fabulos, poate cel mai frumos de la acest mondial, Olanda s-a impus fără probleme, mai clar decât o arată scorul, 3-2 în faţa Uruguayului. Olandezii au superiori adversarilor lor la toate capitolele, fiind mai rapizi şi având pase şi execuţii mai precise. Uruguay nu a arătat nici un minut că merita să ajungă atât de departe, ci faptul că a avut noroc, în primul rând de o Franţă în formă minimă şi plină de scandaluri şi o Africă de Sud visătoare. Dacă i-ar fi avut ca adversari pe nemţi în faza grupelor, alta ar fi fost situaţia : terminau pe locul 2 mai mult ca sigur şi întâlneau Argentina, şi probabil că nu treceau. Au avut însă noroc că au picat în grupă cu cea mai slabă echipă din urna 1: Africa de Sud. Chair şi aşa, dacă Gyan nu rata penalty-ul din min 121, probabil Ghana ar fi jucat ieri cu Olanda, iar Uruguayul ar fi fost deja acasă de câteva zile. Olanda a condus din min.18 prin golul lui Van Bronckhorst, dar s-a văzut egalată în min.41 de Forlan. La pauză, Olanda mută, introducându-l pe Van Der Vaart în locul lui De Zeeuw. Golurile lui Sneijder şi Robben din min. 70 şi 73 au turnat plumb în bocancii uruguayenilor, care au operat două modificări cu caracter ofensiv, Abreu şi Fernandez fiind introduşi în locurile lui A.Perreira şi Forlan, în min. 78 respectiv 84. Uruguay a redus din diferenţă în min. 90+2 prin M.Perreira, dar era prea târziu. Olanda s-a impus cu 3-2 şi ajunge în finală pentru a treia oară. Până acum, Olanda a mai ajuns în finala CM în 1974 şi 1978, pierzând de fiecare dată, cu 2-1 împotriva RFG în 1974 şi cu 3-1 d.prel. în 1978, cu Argentina.
Olanda speră aşadar că a treia oară va fi cu noroc, deşi va avea un meci dificil, cu Spania, campioana europeană en-titre sau Germania, vicecampioana europeană en-titre. Rămâne de văzut cât vor rezista "panzerele" la turaţie maximă, aşa cum au funcţionat până acuma. O ispravă asemănătoare au realizat şi în 2002, la CM din Coreea de Sud şi Japonia, când, după un zdrobitor 8-0 aplicat arabiei saudite, au bătut tot ce le-a ieşit în cale, dar doar cu 1-0. Însă în finală au capotat, fiind învinşi de Brazilia cu 2-0.